Ne place să vorbim despre arhitectură modernă, forme neobișnuite și tot felul de idei creative care să iasă din tiparele obișnuitului. Dar mereu omitem să ne bucurăm și de trecutul care ne reprezintă atât de tare. De aceea, astăzi nu îți vom fura foarte mult timp, dar în cele două minute de citire, vom încerca să readucem la viață câteva detalii din arhitectura tradițională pe care strămoșii și cei din urmă români le foloseau ca și elemente arhitecturale.
Procurarea lemnului pentru arhitectura tradițională
Nici măcar nu trebuia să începi să construiești o casă că imediat se găsea o superstiție care să îți dicteze ce și cum trebuie să faci pentru a procura materie primă. Zonele întunecate ale pădurii nu erau niciodată vizate pentru a fi tăiate deoarece spiritele rele ar fi putut fi deranjate. Copacii se tăiau doar pe lună plină și doar în zilele lucrătoare.
Simboluri încrustate în lemn
Oamenii care prelucrau lemn și care foloseau lemnul pentru a construi diferite clădiri, case sau construcții de variate dimensiuni le decorau pe acestea cu tot felul de elemente. Nu oricine ar fi putut cresta lemnul în asemenea simboluri. Tâmplarii se foloseau de abilitățile lor de sculptori în lemn pentru a crea cele mai frumoase planșe și decorațiuni. Iată câteva simboluri.
- Arborele vieții – Reprezenta viața fără moare
- Bradul – Reprezenta verticalitatea
- Soarele – Reprezenta viața și ideea de circularitate
- Cap de cal – Pază împotriva spiritelor rele
- Cruce – Evident, credința
Simbolurile erau frecvent folosite pentru că ofereau o stare de liniște și de protecție. Nu doar casele oamenilor aveau aceste simboluri sculptate în ele, dar și hambarele și adăposturile animalelor. Nu avea rost să riști să nu le folosești.
Palatul Cantacuzino
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cantacuzino_(Bucure%C8%99ti))
Epoca modernă
După ce românii au avut primele contacte cu vestul, aceștia au început să schimbe și modul în care prelucrau detaliile arhitecturale. Dacă vei arunca o privire pe clădirile din secolul al XIX-lea, vei observa că majoritatea elementelor arhitecturale nu sunt decât o combinație dintre romantism și neoclasic. În a doua jumătate a acestui secol, Ion Mincu, fondatorul Școlii Române de Arhitectură a început să folosească și alte elemente distincte de arhitectură tradițională. Vezi Casa Lahovary, Pensionatul Domnesc de Fete.
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa sau Palatul Cantacuzino sunt alte exemple foarte bune ale acestor stiluri arhitecturale. Stilul francez a avut o influență uriașă asupra României, în anul 1890, Bucureștiul era considerat a fi “Micul Paris”.
De la simboluri sculptate în lemn și până la Micul Paris, stilurile arhitecturale din România au trecut foarte repede printr-o etapă de schimbare, dar și de metamorfoză. Arhitecții români nu au fost sceptici și nici nu s-au dat înapoi de la proiecte cu elemente arhitectura nouă la vremea aceea. Poate că avem lipsuri, dar arhitectura nu este una dintre ele.
Ți-ar plăcea să mai afli informații despre arhitectura tradițională românească într-un articol mai aprofundat? Tu ce simboluri crezi că mai puneau oamenii pe casele din lemn?
